Cetatea Neamţ, muzeul de istorie în aer liber

0
315

cetatea-neamtului-O vizită la Cetate face mai mult decât o lecţie de istorie. Zidurile de piatră vechi de peste şase secole au prins contur după restaurarea cu banii de la Uniunea Europeană. Un nou reportaj de aventură din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” – ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Drumul până la Cetatea Neamţ e uşor de găsit având ca reper oraşul Târgu Neamţ. În târgul lui Creangă se ajunge uşor de la Piatra Neamţ, pe DN 15 C, parcurgând circa 44 de kilometri. Un viraj la stânga din intersecţia cu sens giratoriu din centrul oraşului şi maşina te lasă chiar la polalele Cetăţii după ce treci pe lângă stadionul denumit, cum altfel, Cetatea.

Că e o zonă de interes turistic îţi dai seama după aglomeraţia de localuri, chioşcuri şi comercianţi postaţi strategic la intrarea pe aleea Cetăţii. E vorba de o „destinaţie ecoturistică”, aşa cum scrie pe un banner postat la bază . Nu se intră cu maşina, per pedes ai de urcat cam 500 de metri până la obiectiv. Un drum asfaltat, greu de luat în piept, dar urcuşul e presărat de băncuţe şi locuri de informare care uşurează efortul, iar finalul e grandios. După circa zece minute, ajungi la poalele Cetăţii în care pătrunzi după ce achiţi cinci lei taxa de intrare (sau trei lei, pentru elevi, studenţi, grupuri organizate de peste 15 persoane).

Intrarea e ca la metrou, cu turnicheţi ce contabilizează numărul de turişti, iar până la poarta muşatină ai de străbătut puntea în arc de cerc suspendată pe pilonii de piatră. Înainte să pătrunzi în fortăreaţă, primul obiectiv e „cursa de şobolani”, o capcană pentru duşmanii care atacau cetatea. Trapa inofensivă nu mai stârneşte acum decât zâmbete, iar vizitatorii de vară, mulţi dintre ei stranieri reveniţi acasă, aruncă bănuţi printre gratii ca la Fontana di Trevi. Imaginea se repetă şi la fântâna din curtea interioară a Cetăţii, principalul obiectiv care te atrage odată ajuns în fortăreaţă.

După lucrările de restaurare desfăşurate între anii 2007-2009, Cetatea a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru turişti. Indicatoarele te îndrumă să urmezi un itinerariu care trece prin camere amenajate ca în perioada cetatea neamt 1secolelor XIV-XVIII.

Astfel, pe latura de est pot fi vizitate, la parter şi demisol, închisoarea, monetăria, camera de provizii şi cuhnea (bucătăria). La etaj sunt „Neagra temniţă”, paraclisul „Sf. Nicolae”, o cameră de locuit, camera pârcălabului şi camera domniţelor. Pe latura de sud se afla un lapidarium (la demisol şi parter) şi o terasă, la etaj, locul de belvedere pentru Ozana cea frumos curgătoare şi o privelişte a târgului de sub Cetate. Pe latura de vest pot fi vizitate sala armelor, sala de sfat şi judecată, o sală de trecere, un iatac şi o cameră de taină. În interior atmosfera medievală e recreată cu ajutorul unor manechine şi a unor expoziţii de obiecte din vremurile în care fortăreaţa era apărată de plăieşii lui Ştefan.

Pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind staegul roşu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetăţii.

Muzeul de artă populară Neculai Popa

Dacă ajungi în zona Târgu Neamţ, un obiectiv de nu trebuie evitat este Muzeul popular Neculai Popa din Târpeşti, comuna Petricani. La câteva minute de mers cu maşina din centrul oraşului(7 kilometri), lăsând în urmă pe partea dreaptă casa memorială Ion Creangă de la Humuleşti, ajungi în comuna Petricani. Indicatoarele postate pe marginea drumului te îndrumă pe uliţele întortocheate ale satului Târpeşti până la muzeul particular.

Nu ai cum să nu remarci sculptura naivă cu care e decorată poarta de intrare, iar odată pătruns în curte rămâi fascinat de privelişte. Pe un pat de iarbă deasă înţesată cu trifoi străjuiesc de-o parte şi de alta sculpturi în piatră şi lemn făurite de meşterul popular. După dispariţia lui, în 2010, la 91 de ani, cei trei urmaşi s-au stabilit aici ca să îngrijească de muzeu şi să le explice vizitatorilor bogăţiile adunate în colecţia de peste 3.000 de obiecte de artă populară.

cetatea neamt 3Fiica cea mare a artisului ne este ghid şi după o scurtă biografie a tatălui ne invită în prima încăpere a muzeului, „casa mascată” cum mai este cunoscută. De-o parte şi de alta a holului îngust, în două camere mici, sunt expuse piese de port popular din zonă (cojoace), sau tradiţionalele măşti şi costume folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt piese colecţionate de Neculai Popa, dar şi confecţionate de el însuşi. „Când veneau vizitatori la muzeu, tata era prins cu treabă şi făcea măşti sau ce mai lucra el sub ochii lor”, îşi aminteşte fiica meşterului.

Periplul în timp continuă în casa alăturată unde sunt adunate cele mai multe piese din colecţie. Pasionat de arheologie, Neculai Popa a adunat tot felul de vestigii din săpăturile făcute în localitate şi în zonă. Într-o altă cameră este colecţia numismatică, dar impresionantă pentru vizitatori rămâne colecţia de etnografie cu elemente utilitare, decorative şi piese de port popular specific zonei. Ca în podul bunicii, redescoperi aşezate pe poliţe tot felul de obiecte folosite în trecut: fiare de călcat cu cărbune, linguri de lemn, fuioare, chimire, straie de sărbătoare şi de lucru ale ţăranilor, etc.

Colecţia e cu atât mai valoroasă cu cât o parte dintre obiecte s-au pierdut în urma unui incendiu în 1990. Alte aproape 2.000 de piese au fost donate de Neculai Popa Muzeului din Târgu Neamţ, la rugămintea celor care au organizat muzeul. Meşterul popular a început să-şi organizeze muzeul în satul său natal în 1962. În perioada 1966-1976, acesta a funcţionat în clădirea vechii şcoli a satului, după care a fost mutat în casa de la Târpeşti.

Zimbrăria de la Vânători Neamţ

Grădina zoologică „Dragoş Vodă”, sau „Zimbrăria” cum este cunoscut acest obiectiv turistic constituie un prilej de popas pentru călătorul care ajunge în zona oraşului Târgu Neamţ. Din DN15, calea spre comuna Vânători cetatea neamt 2Neamţ, porneşte spre dreapta după circa 7 kilometri un drum care te lasă chiar la rezervaţia de zimbri.

 După profilul turiştilor, locul e frecventat îndeosebi de părinţi cu copii, intrarea fiind de trei lei pentru cei mici, şi cinci lei pentru adulţi. Grădina zoologică Dragoş Vodă, cum e denumirea amenajării face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ ce se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare. Pe o întindere mult mai mică, vizitatorii pot vedea la „Dragoş Vodă” vieţuitoare care hălăduiesc prin pădurile Parcului Natural din cinci localităţi (Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Vânători Neamţ şi Oglinzi).

 „Vedetele” grădinii sunt cele cinci exemplare de zimbru care au şi cel mai mare spaţiu „de manevră”. De la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale, zimbrii pasc în voie nederanjaţi de gălăgia micuţilor vizitatori. Pentru turiştii care ajung aici, a fost construit şi un foişor de observaţie din care se pot urmări mai bine mişcările erbivorelor protejate.

Alţi 12 „fraţi” ai celor cinci zimbri din grădina zoo, colindă acum în voie prin pădurile rezervaţiei naturale, după ce au fost eliberaţi, în ultimii doi ani de administratorii Parcului Vânători Neamţ. Nici cei de la Dragoş Vodă nu par prea stresaţi, deşi zona lor de „libertate” e totuşi mai restrânsă.

În afara zimbrilor, la grădina zoologică beneficiază de spaţii generoase specii de cerb carpatin, cerb lopătar, căprioare, în timp ce în cuştile amenajate imediat după intrare sunt alte sălbăticiuni precum ursul, lupul, mistreţul şi tot felul de păsări.

Sursa: adevarul.ro/ piatra-neamt

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ