Centenar Maria Tănase – Pe 25 septembrie va fi sărbătorită ”Pasărea măiastră” a muzicii româneşti

0
72

Pe 25 septembrie se împlinesc 100 de ani de când s-a născut cea mai mare voce a cântului popular românesc, unica şi irepetabila Maria Tănase.

Maria_TanaseS-a născut în 1913 în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna sibiană Cârţa, şi al florarului Ion Coandă Tănase, oltean de origine. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921 pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar trei clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinţii săi, la grădină.

Cariera artistică

În mai 1934 se angajează la Teatrul „Cărăbuş”, unde debutează în spectacolul de revistă ”Cărăbuş-Express” cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales de Constantin Tănase. În acelaşi an imprimă ”Mansarda” (romanţă de Nello Manzatti) la casa de discuri „Lifa Record”, aceasta fiind prima înregistrare a artistei. În vara anului 1936 imprimă cântece populare la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, primele două fiind ”Cine iubeşte şi lasă” şi ”M-am jurat de mii de ori”, pe care le-a înregistrat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

Pe 20 februarie 1938 şi-a făcut debutul radiofonic. Acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, a prezentat „live” un program de cântece româneşti la emisiunea „Ora satului”. După comentariile entuziaste ale cronicarilor muzicali şi ecoul puternic în rândurile ascultătorilor, Maria Tănase continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România.

Pe 17 august 1938 cântă la încheierea cursurilor de vară ale Universităţii Populare de la Vălenii de Munte, unde istoricul Nicolae Iorga o supranumeşte ”Pasărea măiastră”. În acelaşi an se angajează la Teatrul „Alhambra” al lui Nicolae Vlădoianu şi lansează cu mare succes cântecele ”Mi-am pus busuioc în păr” şi ”Habar n-ai tu“ în spectacolul ”Constelaţia Alhambrei”, pe care le înregistrează apoi la „Columbia”. În 1939 participă la Expoziţia Universală de la New York, unde cântă împreună cu orchestra lui Grigoraş Dinicu şi cu naistul Fănică Luca la pavilionul ţării noastre. La această expoziţie au mai fost prezenţi, reprezentând România, George Enescu şi Constantin Brâncuşi.

Dată fiind imensa ei popularitate, regimul comunist şi-o ”însuşeşte” pe artistă. Interpretează câteva cântece la inaugurarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946, eveniment la care au participat, printre alţii, violonistul Ion Voicu şi violoncelistul Ion Fotino. În 1952 este solicitată să predea la Şcoala de Muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cânt popular creată special pentru ea. Primeşte o serie de titluri şi medalii din partea noii puteri, culminând cu distincţia de ”artist emerit”. Continuă să înregistreze discuri, să cânte la Radio şi să facă turnee în ţară şi-n străinătate, având un repertoriu de peste 400 de melodii din diverse zone ale ţării.

A cochetat puţin cu teatrul şi cu cinematografia. A jucat pe scena Teatrului Municipal în ”Cadavrul viu” (1945) şi în ”Horia” (1956). A cântat în opereta ”Mascota” (1944) şi a avut rolul principal în comedia muzicală ”Sfinxul de la Hollywood” (1946). A cântat în filmele ”Se aprind făcliile” (1939 – film care s-a pierdut), ”România” (1947), ”Ciulinii Bărăganului” (1958) şi în scurt-metrajul ”Amintiri din Bucureşti” ( 1958).

În primăvara anului 1963, fiind într-un turneu la Hunedoara cu Taraful Gorjului, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Se stinge din viaţă la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963.

De-a lungul timpului, Maria Tănase a cântat alături de mari instrumentişti. Unul dintre marii muzicieni români care îi datorează debutul său în meserie a fost regretatul Johnny Răducanu.

Acesta îşi amintea: ”Coana Maria era ca o regină. Avea o broşă mare în frunte, atât de mare că putea să cumpere cu ea tot bulevardul Brătianu. Se îmbrăca de la Paris. Lucrase cu tata, pe care-l luase în formaţia ei, alături de Grigoraş Dinicu şi Fănică Luca. După război, Coana Maria Tănase avea trupa ei, în care mă adoptase şi pe mine. Făceam turnee prin toată ţara”.

Sursa: România Liberă

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

 

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ