Castrul de la Porolissum, cel mai nordic punct de apărare al Daciei Romane

0
122

castrulOricare ar fi strategia de promovare turistică a Sălajului, aceasta nu poate fi imaginată fără moştenirea romană, reprezentată de limesul şi castrele ridicate pe aceste meleaguri în vremurile unuia dintre cele mai mari imperii ale lumii.

Alături de bisericile de lemn sau piatră, un important obiectiv turistic al judeţului este Complexul Arheologic ”Porolissum”, unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice din România. Castrul de la Porolissum, cel mai nordic punct de apărare al Daciei Romane, se află în aria satului Moigrad-Porolissum, comuna Mirşid, pe dealul Măgura Pomăt, la o altitudine de 504 m.

În anul 106 d.Hr., la începutul celui de-al doilea război împotriva dacilor, Împăratul roman Traian a înfiinţat un punct fortificat pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munţii Meseş. Construcţia iniţială din lemn, cu fundaţii de piatră, găzduia aproximativ 5.000 de soldaţi. Mai târziu, fortificaţia a fost mărită şi reconstruită din piatră, cu ziduri, valuri şi şanţuri de apărare, dar şi mai multe castre mici.
În timpul împăratului Septimiu Severus oraşul a primit statut de municipiu, ceea ce oferea conducătorilor şi negustorilor posibilitatea să lucreze independent. Plecarea romanilor a avut loc în anul 271 d.Ch, însă, conform dovezilor istorice păstrate, „Porolissum” a continuat să fie locuit timp de mai multe secole de la data plecării.

La intrarea în Complexul Arheologic ”Porolissum”, prin Porta Praetoria, pe partea dreaptă se află ruinele unui turn din piatră (burgus), în apropierea căruia încă mai poate fi observată construcţia care avea destinaţie vamală. Aici se realiza controlul traficului comercial, pentru a preveni ca arme, metal etc, să ajungă în mâinile inamicilor. Din acest punct, se continuă cu ”Terasa sanctuarelor” de la Porolissum, loc unde a fost descoperită, între anii 1939 — 1940, o porţiune de drum roman pavat cu lespezi de piatră. Pe unele suprafeţe pot fi observate şi astăzi urmele carelor romane ce coborau din zona oraşului.

Partea stângă a drumului atrage atenţia cu clădiri parţial reconstruite, printre care templul dedicat zeului Liber Pater. În faţa zidului de pe latura nordică a castrului au fost cercetate şi restaurate parţial mai multe clădiri care aparţin vicus-ului roman — aşezare cu statut rural care s-a dezvoltat în jurul castrului de pe Dealul Pomăt. Continuând drumul vom observa amfiteatrul roman, locul unde se organizau spectacole, lupte de gladiatori, acrobaţii, jocuri scenice. Amfiteatrul Complexului Arheologic Porolissum este o construcţie emblematică, o replică a Colosseumului din Roma şi avea o capacitate de 6.000 de locuri.

Astăzi spectacole pot fi văzute cu ocazia festivalurilor pe care complexul le găzduieşte: „Festivalul Roman Zalău — Porolissum” sau „Porolissum Fest”.

Consiliul Judeţean Sălaj are în derulare un proiect de punere în valoare din punct de vedere turistic a Castrului de la Porolissum, alături de un alt castru, de la Buciumi.

„Castrele romane de pe teritoriul judeţului Sălaj, nu numai cele prinse în proiectul menţionat, orientează turistul spre redescoperirea antichităţii romane, conservată cu mai multă acurateţe în special în castrul de la Moigrad — Porolissum. Proiectul <<Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj>> îşi propune să restaureze şi să protejeze castrele romane de la Porolissum şi Buciumi şi să reabiliteze cele două drumuri comunale de acces. Vor fi amenajate de asemenea parcări pentru autoturisme şi autocare, vor fi create două puncte de informare turistică şi grupuri sanitare. Castrul de la Buciumi va fi dotat cu un lift care va facilita accesul la castru a persoanelor cu dizabilităţi”, afirmă Zoe Crihan, directorul Direcţiei de management al proiectelor din cadrul CJ.

Săpăturile de salvare realizate în 2013 în zona în care va fi amenajată o parcare aferentă castrului de la Porolissum au scos la iveală vestigii — peste 100 de monede de argint şi una de aur, alături de alte câteva sute de obiecte de mici dimensiuni şi zeci de mii de cioburi de ceramică din perioada ocupaţiei romane, care atestă că în zonă a existat un târg, unde soldaţii din fortificaţia armată de la graniţa Imperiului Roman făceau comerţ cu populaţii barbare.

Descoperirile au fost făcute de către o echipă de arheologi condusă de profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, cel care este, de fapt, şi responsabil ştiinţific privind cercetările arheologice din incinta castrului roman de la Porolissum.

„Nu avem încă certitudini, dar putem să avansăm câteva ipoteze, care se bazează pe o cantitate extrem de mare de descoperiri. Am găsit 105 monede, dintre care una de aur, am descoperit circa 30 de fibule, am descoperit o mulţime de alte obiecte. În total am depăşit cifra de 700 de obiecte mărunte, la care se adaugă o cantitate enormă de ceramică, în primul rând romană, dar şi de altă factură. Ce cred eu că se întâmpla aici? Aici era un punct de contact. Neamurile barbare din afara frontierei romane solicitaseră permanent puncte de târg în apropierea castrelor de pe frontieră — există documente istorice în acest sens. Eu cred că ne aflăm într-un asemenea loc, un loc de târg, un loc unde barbarii, în apropierea vămii, schimbau produse cu romanii.

Astfel se explică şi numărul extrem de mare de monede, foarte multe pentru o populaţie care nu folosea la ea acasă moneda, ci doar aici, în preajma frontierei romane. Este şi o poziţie excepţională din acest punct de vedere, pentru că locul se află în apropierea vămii, sub supravegherea unui turn de pază roman şi în apropierea drumului roman. Aici nu avem locuinţe, ci doar complexe pe care putem să ni le imaginăm ca nişte magazii din lemn, tarabe, care au lăsat puţine urme, pentru că erau construite din materiale uşoare. În schimb, a rămas această cantitate mare de material”, afirmă Coriolan Opreanu.

Dintre monedele găsite, majoritate sunt de argint, cunoscute sub denumirea de „denari”, câteva de bronz, dar şi o monedă de aur sau mai exact o monedă de argint acoperită cu o foiţă de aur. Ceea ce este interesant legat de moneda de aur e faptul că ea este una falsificată, cel puţin raportat la perioada în care a fost utilizată.

Potrivit lui Coriolan Opreanu, în perioada respectivă nu au fost „bătute” astfel de monede din aur, ci doar din argint, ea fiind acoperită ulterior cu o foiţă de aur, pentru a sugera faptul că este integral realizată din acest metal preţios.

Monedele descoperite aparţin unei perioade ce începe de la domnia împăratului Traian, până la mijlocul secolului III.

În opinia istoricului, târgul a funcţionat cel puţin 100 de ani, în secolele II şi III, când teritoriul se afla sub ocupaţia Imperiului Roman.

„Nu putem spune etnic cu mare precizie cine erau, dar ştim că făceau parte dintr-o arie culturală care se întinde în actuala zonă de sud a Poloniei şi o parte din Ucraina. Acolo locuiau populaţii de neam germanic, vandali, daci liberi, populaţii amestecate din punct de vedere etnic, dar cu o cultură materială asemănătoare, mixtă. Oricum, important este pentru noi să determinăm cronologia acestei arii. La ora actuală, la un studiu preliminar al materialelor cu putere cronologică, ar trebui să fie cam după anul 180, când relaţiile cu barbarii se normalizează, după marile conflicte numite Războaiele Marcomanice. Totul ne duce spre ideea că până la sfârşitul dominaţiei romane şi a existenţei sitului roman Porolissum aici a funcţionat târgul acesta sau zona aceasta de comerţ. Practic, aici, mai bine de 100 de ani sau cel puţin 100 de ani, s-au desfăşurat tranzacţii comerciale”, a conchis specialistul în arheologie romană.

După înfiinţarea sa în anul 106, de către împăratul roman Traian, cu scopul de a apăra trecerea principală dinspre Munţii Carpaţi (Meseş) spre Dacia Porolissensis, castrul de la Porolissum a evoluat într-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani şi barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271.

Sursa: magazinsalajan.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ