Cântarea este a mirenilor

0
30

cleopa6Lacrimile bune le poate păzi omul dacă se va păzi de vorbă multă, de glume, de râs, de somn mult, de mânie, de griji prea multe, de pomenirea răului făcut lui de alţii, de mâncare prea multă, de beţie şi de altele de acest fel (Pateric, cap. 4, 9; Scara, Cuv. 7, 9; 12, 4; 14, 19; 18, 14). Dumnezeiescul Părinte Efrem Şirul zice: “Fraţii mei cei iubiţi, să plângem în rugăciunea noastră cât avem vreme, ca să ne izbăvească pe noi Domnul de plânsul cel nesfârşit, de focul gheenei şi de scrâşnirea dinţilor” (Cuv. din Prolog, dec. 20).

Se vede în Pateric că un frate a întrebat pe Avva Siluan, zicând: “Ce voi face, Avvo? Cum voi câştiga umilinţa, căci sunt foarte supărat de trândăvie şi de somn? Când mă scol din somn, mă lupt foarte la cântarea psalmilor şi nu pot birui dormitarea, nici psalmi nu zic fară glas”. Şi i-a răspuns lui bătrânul: “Fiule, a zice tu psalmi cu glas, întâi este mândrie, că îţi pui în minte că tu cânţi, iar fratele tău nu cântă. Al doilea, îţi împietreşte inima şi nu te lasă să te umileşti. Deci, când stai, facându-ţi rugăciunile tale, încearcă cu mintea puterea stihului şi socoteşte-te că stai înaintea lui Dumnezeu, Cel ce cearcă inimile şi rărunchii! Iar când te scoli din somn, mai înainte de toate să slăvească gura ta pe Dumnezeu! Apoi citeşte Crezul şi Tatăl nostru şi apoi începe canonul tău încet, încet, suspinând şi aducându-ţi aminte de judecată, de muncă şi de păcatele tale pentru care te vei munci”. I-a zis fratele: “Eu, Avvo, de când m-am călugărit, slujba canonului şi ceasurile le cânt după rânduiala celor 8 glasuri”. A răspuns bătrânul: “Pentru aceasta, umilinţa şi plânsul fuge de la tine. Pune în minte pe Părinţii cei mari, cum ei, nefiind slujitori bisericeşti şi neştiind glasuri, nici tropare, decât numai puţini psalmi, au strălucit ca nişte luminători în lume precum Avva Pavel cel prost, Avva Pamvo şi Avva Apollo şi ceilalţi părinţi de Dumnezeu purtători, care au înviat şi morţi şi au primit stăpânire asupra dracilor. Nu şi-au petrecut viaţa cu cântări şi tropare şi glasuri, ci cu rugăciunea făcută cu inima zdrobită şi cu post, prin care şi frica de Dumnezeu se face nelipsită în inimă şi plânsul se întăreşte, curăţind păcatul de tot şi mintea făcând-o mai albă decât zăpada. Iar cântarea pe mulţi i-a pogorât în cele mai de jos ale pământului, nu numai dintre mireni, ci şi dintre preoţi. Fiindcă i-a moleşit şi i-a prăpădit în curvie şi în alte patimi de ruşine. Deci, fiule, cântarea este a mirenilor, pentru aceasta şi norodul se adună prin biserici. Pune în minte, fiule, câte cete sunt în ceruri; căci nu este scris undeva pentru vreuna dintr-însele că ar cânta pe cele 8 glasuri. Ci o ceată cântă neîncetat: Aliluia, alta: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot (Isaia 6, 3); alta: Bine este cuvântată slava Domnului din locul şi din casa Sa (Iezechiel 31, 23). Iar tu, fiule, urmează părinţilor, de voieşti să câştigi umilinţă în vremea rugăciunii tale, păzindu-ţi mintea, pe cât poţi, nerăspândită. Iubeşte smerenia lui Hristos şi nu te arăta pe tine isteţ şi dascăl oriunde vei merge. Ci fii ca un prost şi ucenic şi Dumnezeu îţi va da umilinţă” (Pateric, slova S, f. 73).

Fraţilor, am amintit acest cuvânt despre umilinţă, după, învăţătura Sfântului Siluan, care a vieţuit îngereşte în Sfântul Munte Sinai, pentru că avem nevoie să câştigăm măcar cât de puţin plânsul, umilinţa şi lacrimile spre pocăinţă şi mântuire.

Dumnezeiescul Părinte Isaac Şirul, arătând ce se câştigă cu anevoie în viaţă, zice: “Sunt trei lucruri pe care omul le câştigă cu anevoie şi anume: faptele bune, plânsul şi a se boci pentru păcatele sale, având moartea înaintea ochilor” (Scolia 25 la Cuv. 7 din Scară). Un alt bătrân al Patericului, arătând că ni se cade a avea totdeauna plânsul cu noi, zice: “Precum umbra noastră este cu noi oriunde vom merge, tot astfel ni se cade să avem umilinţa şi plângerea totdeauna ori încotro vom merge şi oriunde vom fi” (Pateric, cap. 4 al Sfinţilor fără nume, f. 89). Tot dumnezeiescul Părinte Isaac Şirul, arătând că nu avem nici un spor în viaţa cea duhovnicească fără lacrimi, zice: “De te-ai spânzura pe tine de genele ochilor tăi, până nu vei ajunge la lacrimi, să nu socoteşti că ai ajuns ceva în petrecerea vieţii tale. Căci cele ascunse ale tale slujesc lumii până acum, adică întru petrecerea celor lumeşti stai şi numai prin omul cel din afara lucrezi lucrul lui Dumnezeu. Iar omul cel dinăuntru neroditor este. Căci din lacrimi se începe rodul lui. Când vei ajunge în latura lacrimilor, atunci să cunoşti că a ieşit mintea din temniţa lumii acesteia şi a pus piciorul ei în călătoria veacului celui nou” (Cuv. 15, Op. cit., p. 80-81). Acest dumnezeiesc Părinte Isaac mai arată că nu este plângător cel care plânge câte puţin la rugăciune, din vreme în vreme, ci cel căruia i se fac ochii ca nişte izvoare nesecate şi plânge necontenit până la doi ani şi mai mult (Ibidem, p. 82).

Aţi auzit în câteva cuvinte despre plânsul cel dintâi, care este întristarea minţii pentru păcat şi durerea inimii pentru cele prin care am supărat pe Dumnezeu. Apoi, aţi auzit despre plânsul al doilea care este izvorul nesecat al lacrimilor de căinţă pentru păcate. Am mai amintit şi despre felul lacrimilor, care sunt bune, care sunt mijlocii, şi care sunt rele şi vătămătoare de suflet, precum şi despre lacrimile cele din gândire şi cele fară gândire. Apoi, prin ce câştigă omul lacrimile şi umilinţa şi prin ce le poate pierde.

Trebuie să ştim şi să ţinem minte cu toată tăria că, precum iedera şi hameiul şi alte plante agăţătoare se prind şi se încolăcesc de orice le-ar ieşi în cale, tot astfel şi lucrarea înşelăciunii dracilor prin lacrimi se agaţă şi se împleteşte de toată fapta bună, ca să zădărnicească toată osteneala lucrării faptelor bune ale oamenilor. De aceea, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, înţelepciunea şi Cuvântul lui Dumnezeu (Ioil 1, 1-14; I loan 5, 7; Fapte 19, 13), ne-a învăţat pe noi cum să lucrăm faptele bune pentru a nu fi amestecate cu viclenia patimilor drăceşti şi ne-a zis: Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea oamenilor, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, spre a fi slăviţi de oameni. . . Ci, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta ta (Matei 6, 23). Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii care îşi smolesc feţele lor ca să arate oamenilor că postesc (Matei 6,16) şi: Când vă rugaţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii, cărora le place să se roage prin sinagogi şi prin colţurile uliţelor, stând în picioare ca să se arate oamenilor. Ci tu, când te rogi, intră în cămara ta, încuie uşa ta şi te roagă Tatălui tău în ascuns (Matei 6, 5-6).

Deci, precum la milostenie, la post şi la rugăciune apare făţărnicia, slava deşartă şi iubirea de arătare, aşa şi la fapta cea bună a lacrimilor sfinte şi curate se amestecă şi se împletesc şi lacrimile viclene şi vătămătoare, fie ale slavei deşarte, fie ale mâniei, ale dezmierdării, ale pizmei, ale lăcomiei pântecelui şi altele de acest fel, după cum s-a arătat mai sus. De aceea, părinţilor şi fraţilor, ne trebuie nu puţină grijă spre a deosebi şi a înlătura din plânsul nostru otrava plânsului celui viclean, deoarece, după învăţătura Sfinţilor Părinţi, “binele nu este bine, când nu se face bine” (Sfântul loan Damaschin, Filocalia, voi. 4, p. 194). Mai bine este un suspin şi o lacrimă în ascuns, decât râuri de lacrimi la arătare şi cu scop rău. într-adevăr, cel care, din mila lui Dumnezeu, s-a învrednicit de acest dar al lacrimilor, nu poate a le opri oriunde şi oricând. Aceluia îi este mai de folos dacă le va tăinui cât poate.

În încheiere, vă rog din nou să mă iertaţi pe mine cel păcătos şi cu totul împietrit la inimă, că sunt sărac de orice cunoaştere teologică, de orice suspin bun şi plângere după Dumnezeu. De asemenea, vă rog să cereţi iertare de la Domnul, pentru mine, că am îndrăznit a vă arăta lucruri mari, deşi, eu păcătosul şi leneşul, nici de cele mici nu m-am atins prin trăire. AMIN!

Urcuş spre înviere, Arhimandrit Cleopa Ilie

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

 

LĂSAȚI UN MESAJ