„Bulgări” de mangan găsiți în apele tropicale ale Oceanul Atlantic

0
262

manganFundul mării este presărat cu substanțe care ar putea fi de o mare importanță pentru viitor printre care mangan și fier și alte minerale precum cobalt, cupru și zinc. Acestea s-au depus pe fundul apelor oceanice în cantități mari sub formă de noduli și cruste, în urma unui proces numit biomineralizare.

R/V Sonne, o navă de cercetare germană,  aflată la câteva mile distanță la este de Barbados, a cărei misiune era de a captura vietăți marine, a scos la iveală  bile de minereu de mangan, de mărimea unei mingi de softball.

Imagini surprinse ulterior de o cameră video au arătat că pe fundul oceanului este presărat   din abundență cu aceste bile rotunde, unele de mărimea unei bile de bowling, conform livescience.com/.

Aceasta este cea mai mare zonă de rezerve de mangan găsite vreodată în Oceanul Atlantic, a spus Devey, autorul studiului, vulcanolog la Centrul Helmholtz pentru cercetarea oceanului din Kiev. Sfere de mangan au fost găsite în fiecare ocean, dar cele mai cunoscute sunt în Oceanul Pacific, la adâncimi de 5.000 și 5.500 de metri. În ultimii 10 milioane ani, aproximativ 300 de miliarde de tone de mangan s-au acumulat sub formă de noduli.

Majoritatea bulgărilor de metal, sunt formați din straturi suprapuse de metal care se cristalizează treptat în jurul unui nucleu. Miezul poate fi o fosilă, o stâncă sau un fragment de la o altă sferă.

Oamenii de știință cred că acești „nodulii” cresc foarte lent, cu doar un centimetru într-un milion de ani.

Potrivit lui Devey, aceste bile de mangan ar putea oferi date importante referitoare la  schimbările climatice din trecut.

În anii 1970, noduli de mangan  au captat interesul cercetătorilor ca o posibilă sursă de metale rare, cum ar fi nichel, cupru și cobalt, care sunt, amestecate cu manganul în depozitele pe fundul mării. Dar interesul s-a stins din cauza modalităților dificile de exploatare din adâncurile oceanului și lipsa progreselelor tehnologice de extragere a minereului.

Originea asferelor de mangan rămâne, de asemenea, un mister. Ideile populare includ reacții chimice în apa de mare, care sunt amplificate de microbi – activitate similară în izvoarele termale- și precipitarea excesului de metal din apa de mare.

În cazul crustelor de adâncime, o alga unicelulară, mai degrabă decât o bacterie oferă suportul biologic. Crustele de adâncime, cunoscute și sub denumirea de cruste de mangan,  care se găsesc la 800  pâna la 2.400 de metri sunt create de coccolithophorides, o formă de alge, care sunt complet închise într-o coajă de protecție de carbonat de calciu și trăiesc la o adâncime de 100 de metri. Când mor, cochiliile cad la niveluri mai adânci unde ionii de mangan se formează prin descompunere chimică.

Emanuela Popa

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ