Blocajele creativităţii… știați că?

0
335

creativPreocuparea pentru creativitate, manifestată după anul 1950, este justificată de importanţa pe care această dimensiune o are pentru probleme de natură socială, economică, culturală; această preocupare este demonstrată de numărul mare al publicaţiilor pe această temă.

Importanţa creativităţii a fost subliniată de J.P. Guilford, în 1950. după care ea a intrat în atenţia studiilor şi cercetărilor din mai multe universităţi ale lumii. Deşi foarte veche ca interes pentru ceea ce reprezintă contribuţia fiecărui individ la destinul cultural al omenirii, modul de abordare ştiinţific este de dată relativ recentă.

Uneori intervin anumite disfuncționalități în procesul creativ, anumite blocaje, motiv pentru care unii autori consideră că se impune o sistematizare suplimentară a blocajelor creativităţii, după cum urmează:

Blocaje culturale

Conformismul, cei care se comportă diferit sunt sancţionaţi de ceilalţi, priviţi cu suspiciune şi, în consecinţă, persoanele creative sunt descurajate; atitudinile pe care le putem include aici sunt: dorinţa de a se conforma modelelor sociale, de apartenenţă, conformism la ideile vechi, slabă capacitate de a transforma sau modela ideile, încredere exagerată în statistici şi experienţa trecută, sentimentul că îndoiala este un inconvenient social.

Neîncrederea în imaginaţie, în fantezie, prin acordarea unei atenţii exagerate raţionamentelor, unde putem include: primordia­litatea factorilor practici în luarea deciziilor, slaba capacitate de a modifica ideile, încredere exagerată în raţiune.

Blocaje emoţionale, printre care amintim:

-teama de a nu greși

-teama de a fi minoritar;

-graba de a accepta prima idee;

-descurajarea rapidă;                                                                      ;

-tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;

– capacitatea redusă de a se destinde, de a lăsa incubaţia să lucreze;

Blocaje metodologice sunt cele ce reflectă procedeele de gândire:

-fixitatea funcţională este folosirea obiectelor potrivit funcţiei lor obişnuite, fără a încerca să le utilizăm şi în alt mod;

-critica prematură, evidenţiată de Al. Osborn, este frânarea sugestiilor ce pot apărea pentru rezolvarea diferitelor probleme;

Blocaje perceptive:

-incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;

-incapacitatea de a face distincţia dintre cauză şi efect;

-dificultăţi în definirea problemei;

-dificultăţi în defalcarea problemei în elementele sale compo­nente, care ar putea fi abordate mai uşor;

-dificultatea de a distinge între fapte şi problemă;

-discordanţă între proiectul realizat şi cel personal.

Blocaje legate de relaţia individ-grup:

-lipsa de comunicare care poate avea formele: comunicare imposibilă din cauza discordanţei limbajului, vocabularului; comuni­care incompletă; comunicare deformată, denaturată voluntar;

-marginalizarea individului creativ, întrucât comportamentul său nu respectă normele sociale;

-lipsa de autenticitate datorită presiunilor exercitate de cons­trângerile sociale sau culturale;

-izolarea,  fie  datorită respingerii  de către ceilalţi,  fie  din  iniţiativă personală determinată de teama de a nu greşi;

-dependenţa încurajată de grup, obţinută prin intermediul recompenselor şi pedepselor, a informaţiilor, a căilor financiare.

Psihologia creativității, Gabriela Popescu

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ