Bisericile din lemn

0
37

bisericiMonumentele caracteristice arhitecturii religioase a românilor transilvăneni sunt bisericile din lemn. Foarte numeroase în toată regiunea munţilor şi mai ales în Maramureş şi Crişana, ele preced arhitectura de zid şi de piatră, deşi – datorită lipsei de rezistenţă a materialului luminos, din care au fost făcute – nu s-au putut păstra exemplare prea vechi (se crede că una dintre bisericile din Ieud- Maramureş ar fi din anul 1364, iar o alta, din Apşa de Mijloc, ar fi fost construită în anul 1400).

Ceea ce deosebeşte însă bisericile de lemn din Transilvania de cele din alte  părţi ale ţării şi constitui punctul de greutate al artelor constructive este turnul-clopotniţă ridicat peste pronaos. De o înălţime considerabilă în raport cu restul edificiului, el ţâşneşte deasupra acoperişului, împrumutând bisericii un aer de catedrală gotică.

Cele mai numeroase, mai vechi şi splendide realizări ale arhitecturii bisericii din lemn( Fildul de Sus, Bârsana, Cuhea, Ieud, Apşa de Jos ş.a.) sunt alcătuite dintr-o bază în formă de turlă cu patru laturi, peste care se ridicăm un foişor deschis pe stâlpi, terminat printr-un coif piramidal. Uneori acest coif e încadrat la bază de patru mici turnuleţe (mai ales în Bihor, Cluj şi Sătmar). Turnurile acestea trădează o influenţă a artei culte occidentale de stil gotic.

Biserici din lemn se află şi în celelalte regiuni ale ţării (Oltenia, Muntenia, Moldova), nu doar în Transilvania, dar mai puţine şi nu numai în părţile de munte şi deal, de o arhitonică arhaică, mai simple decât cele din Transilvania, fiind lipsite de turnul-clopotniţă. Au plan dreptunghiular cu sau fără turlă în Oltenia şi în Muntenia (Grămeşti, Ştefaneşti şi Zătreni- Vâlcea) şi plan mai des treflat în Moldova, unde ele caută să imite arhitectura bisericilor de zid, atât la exterior cât şi în interior (biserica din lemn de la Putna, adusă de la Volovăţ, bisericile  din Broşteni, Rediu, Itrineşti, Bistricioara- Neamţ, Brusturi, Vama şi Horodnicul de Jos- judeţul Suceava).

Construite de meşteri ţărani, care-şi transmit din tată în fiu meşteşugul artei, cu străvechi procedee tehnice, bisericile din lemn reprezintă monumente ale artei noastre populare pure şi totodată documente ale celei mai vechi arte constructive la români.

 ”Biserica Ortodoxă”, Svetlana Rudzievskaia

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ