Biserica “celor două turle”- după 200 de ani refuză să se prăbușească

0
75

Județul Vâlcea a fost pe drept cuvânt definit de teologi și istorici ai religiilor drept Athosul României, denumire pe care a primit-o în urma existenței a nu mai puțin de 400 de monumente ecleziastice, începând cu Mănăstirea Cozia și traversând ulterior seria de biserici domnești sau boierești, schituri, troițe, monumente creștine. Vâlcea este obârșia brâncovenescului, stilul de arhitectură care a înnobilat bisericile, conacele boierești și ulterior casele românilor din Oltenia și nu numai.

valcea 1Din păcate, dintre cele peste 400 de monumente istorice de patrimoniu din acest județ binecuvântat de Dumnezeu, după cum spune academicianul Răzvan Theodorescu, mai mult de 28 sunt cu risc de prăbușire și implicit de a dispărea definitiv din istorie, o istorie darnică aici, în Oltenia de sub munte, privind conservarea românismului și a unei culturi de excepție.

Una dintre bisericile care este în pericol să se prăbușească se află în comuna Copăceni, lăcaș de cult ridicat în 1804 și care acum mai stă pe verticală numai datorită stâlpilor din lemn amplasați pe acesta. Biserica poartă hramul Bunei Vestiri.

Comuna Copăceni aflată în Depresiunea Horezu, loc deosebit prin multitudinea de mănăstiri și schituri — Hurezi, Arnota, Bistrița, Pătrunsa, Păpușa, este așezarea boierilor Copăceni, familie celebră a secolului XVII-lea. “Se spune că pe la anii 1800, nu era sat prin împrejurimi care să nu aibă un preot Copăceanu. Acești boieri erau cu dare de mână și erau stimați de comunitate, oameni cu stare, păstori de vite și tăietori de lemne”, spune sociologul Ligia Rizea, fost consilier pentru probleme de patrimoniu la Direcția pentru Cultură Vâlcea.

valcea 3Biserica de la Copăceni cu hramul “Buna Vestire” a fost construită în 1804 de protopopul Șerban Copăceanu, în timpul episcopului Râmnicului, Nectarie. Șerban Copăceanu face parte dintr-o categorie specială de ctitori în Vâlcea — și aceasta rămâne o caracteristică pentru întregul secol al XVIII-lea și pentru primele decenii ale celui următor — și o reprezintă preoțimea, cu o stare mai bună materială.

Biserica a fost ridicată pe malurile râului Cerna, chiar în luncă, și era loc de adunare obștească atunci când era zi de târg sau sărbătoare. Aici veneau oamenii de la șes și se întâlneau cu cei de la munte. Aici se schimba grâul cu merele, porumbul cu lemne. În lunca Cernei, în apropierea impunătoarei biserici de piatră, se încingeau hore, aici boierii tocmeau oamenii pentru munci. “Să nu uităm, vorbim despre o comunitate de români înstăriți, nu doar prin avuție, ci mai ales prin știința drămuirii banului”, spune Rizea.

Ctitoria de peste apa Cernei, a protopopului Șerban Copăceanu, este expresia unui tip de bunăstare personală a preoțimii de la începutul secolului al XIX-lea, pe care aceștia o reîntorceau către comunitate, și nu oricum, ci prin realizări remarcabile într-un mediu rural nu plecat prea demult din Evul Mediu.

“Biserica Buna Vestire de la Copăceni este o biserică frumos proporționată, amintind întrucâtva de ctitoria boierilor Măldărești de lângă renumitele Cule de la Măldărești, cu cele două turle zvelte ale sale, construirea — la vedere — a scării spirale de acces la turle, de pe fațada nordică și având fațadele pictate integral, precum și impresionante tablouri votive în interior, un adevărat documentar ‘fotografic’ al timpului”, completează Ligia Rizea

valcea 2Timpul însă a lucrat și a învins biserica de piatră, chiar dacă pare impunătoare ca o fortăreață. Cutremure, vandalism și 45 de ani de indiferență manifestată de autoritățile comuniste au adus biserica în faza de ruină.

Încă înainte de anul 1990, biserica a fost scoasă din cult, iar renumitul prof. univ. Alexandru Cișmigiu, avându-l asistent pe structuristul Mircea Crișan, în prezent expert în domeniul restaurării monumentelor istorice, au făcut proiectul de consolidare a bisericii, inclusiv faza PT (proiect tehnic). Lucrările de consolidare au fost începute tot anterior anului 1990, dar au fost întrerupte din lipsă de fonduri. Proiectul prevedea o soluție tehnică de consolidare relativ complexă.

În anul 2005, ca urmare a demersurilor făcute de preotul paroh Veniamin Avram, sprijinit și de primărie, dar și de Direcția pentru Cultură Vâlcea, a fost reactualizată documentația tehnică de către ing. Mircea Crișan. Biserica a fost sistematic introdusă între primele urgențe pe listele înaintate de Direcție pentru a fi finanțate din Planul Național de Restaurare (alături de Schitul ’44 de izvoare’ din Costești și fostul Schit Climent din Pietrari — din fericire, în prezent ambele fiind consolidate). Parohia și primăria, la rândul lor, au încercat să acceseze fonduri de la Secretariatul de Stat pentru Culte și chiar să introducă biserica într-un proiect pe Măsura 3.2.2. din PNDR.

valcea 4Dar fără reușite, directorul Direcției pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure, nu și-a pierdut speranță. “Biserica Buna Vestire de la Copăceni este un monument istoric reprezentativ pentru arhitectura de piatră muntenească, un obiectiv clasat pe lista monumentelor istorice, încă din anul 1955”, spune Epure. Locașul de cult, afirmă el, a fost ridicat în urmă cu peste două secole, printre puținele de piatră care se ridicau pe vremea aceea, pe cheltuiala protopopului cărturar Șerban Copăceanu. ‘Să mai spunem și faptul că pictura bisericii, finalizată la anul 1804, are o valoare deosebită pentru programul și stilul iconografic și continuă cu succes arta post-brâncovenească, prin penelul zugravului Manole, fostul ucenic al lui Oprea zugravul din Craiova. Ea are nevoie urgentă, din nou, de reactualizarea expertizei tehnice a structurii de rezistență și de lucrări de consolidare/restaurare, fiindcă deja au trecut aproape 10 ani de la cea făcută în 2005’, susține Epure.

Ne asigură că va “striga în continuare un SOS” pentru această bijuterie. “Altfel ce facem? Bisericile ne amintesc mereu că suntem aici, fiii acestui pământ. Aici s-au creștinat bunicii noștri și așa mai departe. Trebuie să respectăm aceste adevărate colecții ale timpului, ale istoriei. Sunt optimist, da, pentru că nu voi avea liniște până când aceste comori ale Vâlcii nu vor fi din nou șlefuite și nu vor avea strălucirea de odinioară”, conchide directorul Direcției.

valcea 5Povestea nu se termină aici pentru că acum un an, în Copăceni, a apărut o biserică nouă, dar sătenii când merg la slujbă se opresc mai întâi la cea veche. “E mai împărătească”, spun ei…Iar lângă Biserica lui Copăceanu mai este una, care a înfruntat și ea timpul cu demnitate. Lângă această biserică în pericol de prăbușire mai există o bisericuță de lemn, veche din 1780… Cele două lăcașe de cult privesc spre viitor, dinspre trecutul în care, în ele s-au botezat moșii, strămoșii românilor din Oltenia de sub munte.

Sursa: Agerpres

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ