Biologia mintală: o nouă descoperire a relaţionării dintre minte şi creier

0
50

mentalMental Biology (Biologia mintală), al cărei autor este W.R. Klemm, oferă o incursiune interesantă şi provocatoare printre problemele cele mai complexe şi mai confuze cu care se confruntă neurologia modernă. Nu se poate discuta inteligent pe baza gândirii conştiente, fără a lua în calcul această carte”.

Scopul cărţii este antrenarea gândirii actuale asupra modului de funcţionare a  minţii, ce este conştiinţa cu adevărat şi dacă liberul arbitru există sau nu.

Metodic, pe parcursul studiului, cititorul îşi concentrează atenţia pe structura creierului, urmăreşte problemele complexe, adeseori confuze ale conştiinţei şi rolul ei în învăţare şi memorare.

Sunt ridicate probleme de comportament atunci când Klemm pune următoarea întrebare: “Conştiinţa nu face nimic?” (Răspunsul lui este: “Ba da, face”). Ultima parte a cărţii ne poartă într-o lume uşor de confundat. Mecanismele cuantice, teoria Big Bang-ului, teoria corzilor instrumentale, teoria universului, toate acestea conduc la câteva concluzii şi întrebări fără răspuns.

Esenţa cărţii lui Klemm este valoroasă, însă este deseori ignorată şi minimalizatǎ: impulsurile transmise prin sistemul nervos nu sunt formate din electroni, ci din ioni pozitivi. Tindem să ne gândim că fluxul de electroni formează semnalele electrice (ceea ce este valabil în cazul televizoarelor, a telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice). Dacă electronii ar circula prin ţesutul nervos, s-ar produce o întreagă serie de probleme, iar sistemul nervos ar înceta curând să mai funcţioneze. Semnalele din sistem sunt propagate de deplasarea ionilor pozitivi prin membrane, producând în structurǎ o diferenţă de sarcină electrică.

Ca o componentă cheie a tezei sale, Klemm introduce metoda impulsului de circuit (MIC). Acest concept reflectǎ mai exact realitatea conectării proceselor neuronale cu o reţea complexă care pune accentul pe o singură cale şi sinapsǎ nervoasă. Neurotransmiţătorii acţionează într-o varietate de mecanisme bazate pe suma tuturor impulsurilor nervoase implicate.

Prin conceptul MIC se manifestă o serie de fenomene mult mai complexe.

Ideea de conştiinţă i-a intrigat de-a lungul timpului de filozofi, teologi şi pe neurologi. Klemm aduce în luminǎ reflecţii interesante şi provocatoare cu privire la acest subiect. După părerea sa, creierul conţine şi dezvoltǎ memoria conştientă.

Mai mult chiar, el afirmă că un făt în a şaptea lună de evoluţie are o formă de conştiinţă rudimentară (ceea ce poate provoca avorturile în ultimile luni de sarcină). În plus, creierul unui adult se dezvoltă în totalitate abia între 23 – 27 de ani. Această idee este în strânsă legătură cu un organism de cercetare care concluzionează că formarea controlului impulsurilor se definitivează abia pe la începutul vârstei de 20 de ani. Acestea sunt implicaţii evidente în domeniul educaţional şi juridic.

În ceea ce priveşte tema liberului arbitru, Klemm are viziuni diferite. Începe prin enumerarea şi evaluarea diferitelor argumente împotriva existenţei liberului arbitru şi continuă cu idei care susţin poziţia sa că oamenii posedă liberul arbitru cu adevărat. Concluziile sale sunt în contradicţie cu ale altor specialişti neurologi, cum ar fi Daniel Dennett (autorul studiului Conştiinţa explicată).

Klemm alunecă într-un fel de misticism. El afirmă că “viaţa este o categorie unică şi aparent magică de creaţie”… În anumite pasaje vorbeşte despre viaţa ca fiind “un miracol” şi “o forţă de viaţă misterioasă” pe care o au oamenii şi animalele cu conştiinţă.

Autorul nu dă nici un indiciu cu privire la poziţia sa filozoficǎ personală, astfel încât cititorul este lăsat să se întrebe dacă el vorbeşte despre o perspectivă teologică sau folosește doar o vagă terminologie specifică oamenilor de ştiinţă atunci când se confruntă cu probleme de viaţă complexe, la care nu pot găsi explicaţii folosind o abordare naturalistă.

Datǎ fiimd complexitatea conţinutului cărţii, notele de subsol sunt destul de puţine. Există mai puţin de 200 de referinţe, fără comentariile de rigoare. O extindere şi o elaborare a materialului ar fi în mod cert de folos cititorului.

Biologia mintală oferă o incursiune interesantă şi provocatoare printre problemele cele mai complexe şi mai confuze cu care se confruntă neurologia modernă. Nu se poate discuta inteligent pe baza gândirii conştiente, fără a lua în calcul această carte.

Sursa: nyjournalofbooks.com

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ