Bacteria care ucide – rezistentă la antibiotice

0
121

bacteriaO descoperire ce a șocat o lume întreagă, și anume existența unor bacterii cultivate din mostre de materie fecală provenite de la un soldat mort dizenterie în Primul Război Mondial, a devenit principala arie de interes a unor cercetători, informează http://www.ziaruldeiasi.ro

Cei ce au avut „ocazia” să aibă acces la aceste probe recoltate în 1915 afirmă că microorganismul era deja rezistent la antibiotice, cu decenii înainte ca aceste medicamente să fie folosite pe scară largă.

Kate Baker de la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie a efectuat studiul alături de colegii de la Public Health England (PHE) și a ajuns la concluzia că “şi înainte de descoperirea şi utilizarea pe scară largă a penicilinei, această bacterie era rezistentă la medicament”. Studiul cu pricina a fost fi publicat în revista medicală The Lancet.

Contactat telefonic, Baker a opinat că „analiza genetică a diferenţelor dintre mostra de Shigella flexneri din 1915 şi alte trei eşantioane, recoltate în 1954, 1984 şi 2002, a arătat că, deşi bacteriile s-au schimbat relativ puţin, mutaţiile suferite le-au făcut mai periculoase şi mai rezistente.”

Informații noi și valoroase privind istoria rezistenţei la antibiotice vor fi scoase la lumină odată cu realizarea acestei descoperiri, motiv pentru care în prezent aceasta este considerată o problemă de sănătate globală. În aceeași măsură se încearcă a se găsi noi metode de combatere împotriva dizenteriei, o boală care ucide sute de mii de copii în fiecare an în ţările în curs de dezvoltare, reliefează Reuters.
Maladie cu un real potențial mortal, dizenteria nu este tocmai ușor de tratat, mai ales din cauza rezistenței pe care o are la tratamentul medicamentos. În tranșeele Primului Război Mondial, boala a făcut ravagii, iar în prezent are o arie de răspandire cu predilecție în regiunile afectate de conflicte şi în cele din ţările sărace, unde condiţiile igienice sunt precare.

Bacteria de care am amintit mai sus a fost supusă și unui proces de conversie de serotip, microorganismul avand ulterior capacitatea de a se reinfecta și a contribui din plin la reapariția bolii, chiar și în cazul oamenilor care au fost infectaţi în trecut şi care ar fi trebuit să fie imuni în cazul unor atacuri viitoare, sunt de părere cercetătorii.
“De-a lungul timpului, doar 2% din genomul bacteriei Shigella flexneri s-a modificat. Dar schimbările produse sunt esenţiale în ceea ce priveşte capacitatea de a supravieţui a antibioticelor. Este cu adevărat remarcabil”, a mai relatat Baker.

Datele genetice obţinute de la această mostră de bacterii din specia numită Shigella flexneri, care a infectat un soldat de pe Frontul Vestic, arată cum acest agent patogen s-a schimbat pe parcursul secolului trecut,ne informează ziaruldeiasi.ro.

Se speră ca rezultatele studiului să contribuie la descoperirea unui vaccin care să combată Shigella, mai ales că în momentul de față nu prea există tratament medicamentos care să reziste bacteriei.

Pornind de la singurul indiciu avut, numele soldatului, Cable o altă cercetătoare implicată în studiul relatat mai sus, și anume Alison Mather a dat startul unei misiuni de identificare a unor informații despre pacientul de la care a fost prelevat eşantionul.

“Foarte multe din mostrele cu care lucrăm în stabilirea genomurilor bacteriale au poveşti pe care nu le vom cunoaşte niciodată. Descoperirea lui Ernest şi aflarea poveştii lui a fost o şansă de a-i comemora pe cei care au luptat în Primul Război Mondial şi de a aduce la lumină povara reprezentată de bolile infecţioase în acea perioadă”, ne informează Alison Mather.

În final, Mather a reușit să afle numele spitalului în care a fost prelevată mostra, utilizand informații de la PHE şi din Arhivele Naţionale ale Marii Britanii. Mai exact, toate operațiunile au avut loc la un hotel transformat în clinică medicală, pe coasta Atlanticului, în oraşul francez Wimereux. Aici ea a găsit o înregistrare cu numele soldatului Ernest Cable din Batalionul al II-lea al Regimentului East Surrey, document ce era actul medical care înregistrase decesul soldatului, din cauza dizenteriei, pe 13 martie 1915.

Alexandra G.

LĂSAȚI UN MESAJ