Atenţie la excesul de antioxidanţi! Nu toată lumea are nevoie de suplimente

0
74

PopArtVectorBGSunt promovaţi aproape obsesiv în ultimii ani, fiindcă sunt acele substanţe capabile să combată efectele radicalilor liberi şi, deci, să crească speranţa de viaţă sănătoasă. Dar antioxidanţii pot deveni nocivi dacă se administrează haotic şi abuziv sub formă de suplimente, atrag atenţia specialiştii.

Fructele şi legumele proaspete sunt cea mai bună cale de a ne face plinul de antioxidanţi, recomandă medicii nutriţionişti. De altfel, acestea sunt şi cele mai sigure surse, fiindcă este aproape imposibil să faci o supradoză de antioxidanţi consumând fructe şi legume proaspete.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre suplimentele cu antioxidanţi, avertizează specialiştii canadieni citaţi de CBC Canada. Aceştia îşi bazează recomandarea de a limita aportul de antioxidanţi din suplimente pe o serie de studii care arată că administrarea unor suplimente cu vitamina A, C sau E, de exemplu, nu doar că nu previn bolile de inimă şi cancer, dar pot face mai mult rău decât bine.

Industria suplimentelor alimentare promovează antioxidanţii sub formă de pilule susţinând că beneficiile sunt mai multe atunci când aportul este mai mare. O teorie greşită, avertizează profesorul Jim Kehrer, din cadrul departamentului de Farmacie al Universităţii Alberta din Edmonton, care studiază efectele radicalilor liberi asupra organismului din anii ’70.

„Partea bună cu antioxidanţii este că ar trebui să iei doze masive pentru ca aceştia să devină toxici. Dar asta nu înseamnă că, înainte de a ajunge la doze toxice, nu ne fac rău. De fapt, efectele subtile ale micilor supradoze de antioxidanţi din suplimente se acumulează în timp“, spune prof. Kehrer, citat de CBC News.

Dacă iei suplimente cu antioxidanţi atunci când nu ai nevoie de ele, activitatea radicalilor liberi este dată peste cap. Deşi acest lucru ar putea părea benefic, de fapt, radicalii liberi au şi un rol esenţial în comunicarea intercelulară, care este şi ea afectată în urma administrării excesive de antioxidanţi.

Cea mai bună sursă de betacaroten sunt morcovii, de licopen – roşiile şi de polifenoli – strugurii“, spune Venket Rao, profesor emerit de nutriţie la Universitatea din Toronto.

Cât înseamnă prea mulţi antioxidanţi

Potrivit profesorului Rao, o megadoză de antioxidanţi înseamnă o cantitate de cinci sau de zece ori mai mare decât doza medie recomandată, care variază în funcţie de vârstă şi de sex. O singură capsulă cu vitamina E, de exemplu, nu ar putea reprezenta o megadoză, dar dacă un bărbat între 25 şi 50 de ani ia, cumva, mai multe capsule care însumează 1.000 de miligrame pe zi – aceasta ar reprezenta o megadoză riscantă. De asemenea, se ştie că doze prea mari de vitamina A afectează sever ficatul.

Studii realizate în Canada, SUA, Australia, Italia şi Finlanda au arătat că astfel de megadoze administrate persoanelor cu cancer pulmonar sau cu boli cardiovasculare stimulează stresul oxidativ, în loc să-l inhibe. Stresul oxidativ este rezultatul dezechilibrului dintre radicalii liberi din organism şi substanţele capabile să-i neutralizeze.

„Acesta este paradoxul. Avem dovezi că antioxidanţii sunt buni pentru sănătate, dar avem, de asemenea, studii clinice bine controlate care arată că dozele mari de antioxidanţi sunt, de fapt, nocive. Ce să credem?“, se întreabă Rao.

Când şi cum trebuie luate

Suplimentele cu antioxidanţi ar trebui luate numai cu recomandarea medicului, ba chiar ar trebui să fie supuse unor rigori similare celor care permit comercializarea medicamentelor, susţin specialiştii.

„De obicei, multivitaminele şi multimineralele nu reprezintă un pericol, dacă este vorba despre suplimente luate direct din farmacie şi nu de pe internet, unde nu se poate garanta calitatea produselor şi dacă se iau în doze corecte. Dar trebuie evitate, de exemplu, vitaminele din grupul B, în special B6, B9 (acid folic) şi B12, dacă persoana respectivă suferă sau a suferit de o boală neoplazică (cancer), vitamina B5 şi vitamina A, dacă există afecţiuni hepatice grave, vitamina C în doză mare, dacă suferiă de ulcer, de gastrită sau de litiază renală“, confirmă medicul de familie Radu Leon George, cu competenţă în fiziokinetoterapie, de la Clinica Leomedica din Bucureşti.

Potrivit specialistului, chiar şi coenzima Q10 şi Omega 3 pot avea efecte secundare. „Coenzima Q10 poate afecta mucoasa gastrică, iar acizii graşi Omega 3 pot creşte transaminazele hepatice“, spune el.

„Există suplimente minerale de cupru, de exemplu, care, luate în afecţiuni hepatice cum este boala Wilson, pot face mai mult rău decât bine“, atrage atenţia şi prof. dr. Mircea Diculescu, director al Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie Fundeni.

Sunt bune suplimentele după o operaţie sau pentru copii?

Deşi ar putea părea o soluţie bună administrarea suplimentelor cu antioxidanţi după o intervenţie chirurgicală sau în perioada de recuperare după o afecţiune, medicii avertizează că şi acest pas aparent inofensiv poate fi greşit.

„Tot ceea ce înseamnă medicament de sinteză, inclusiv complexele vitaminice de sinteză este bine să se administreze doar în cazurile grave, în care organismul este foarte slăbit“, subliniază medicul primar chirurg Bogdan Sandolache, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Nici în cazul copiilor, nu trebuie administrate la întâmplare. „Suplimentele alimentare trebuie considerate medicamente, de aceea, recomandăm părinţilor să ia legătura cu pediatrul înainte de a le administra celui mic. Acesta este sfatul nostru pentru părinţi, mesajul pe care îl transmitem prin campania împotriva automedicaţiei «Medicamentele nu sunt bomboane»“, spune Cristian Luţan, directorul executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Sursa: m.adevarul.ro

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ