Atacul de panică şi terapia naturii

0
198

tei– Doar 10 minute – atât durează un atac de panică, însă aceste minute ne pot da peste cap viaţa pentru mult timp, din cauza efectelor în serie pe care le declanşează. Cercetările estimează că unul din cinci oameni moderni se va confrunta în viitor cu această suferinţă. Există însă şi-o veste bună: atacul de panică poate fi prevenit şi tratat naturist –

Este o afecţiune de care suferă mult mai mulţi oameni decât ne-am aştepta şi care apare din ce în ce mai frecvent, pe fondul stresului şi al insecurităţii care domină societatea noastră. Un atac de panică se caracterizează prin apariţia neaşteptată a unei senzaţii de teamă intensă, însoţită de simptome fizice (cardiace, respiratorii, musculare etc.). În timpul unui atac de panică, cel puţin unul din următoarele sisteme este foarte mult perturbat:

– sistemul cardiac: creşte frecvenţa bătăilor inimii, apare o durere în piept sau încălzirea corpului asociată cu transpiraţie.

– sistemul respirator: apar senzaţii de sufocare, respiraţie sacadată sau greutate în a expira.

– sistemul nervos: apar ameţeli, amorţeala şi nesiguranţa membrelor, tremur, frisoane sau tulburări de echilibru.

– psihicul: se instalează teama de a pierde controlul, de a înnebuni sau frica de moarte, un sentiment de irealitate sau de iminenţă a unei catastrofe.

Când apare atacul de panică?

Primul atac de panică apare, de regulă, pe neaşteptate, după o perioadă de stres intens, după traume, în timpul bolilor însoţite de febră sau în timpul tratamentelor cu anumite medicamente de sinteză. Următoarele atacuri sunt însă activate atunci când se repetă unele circumstanţe în care a avut loc primul atac de panică. De exemplu, apar atacuri de panică atunci când ne aflăm într-un spaţiu închis, când ne simţim vulnerabili în mulţime, când suntem presaţi de anumite îndatoriri la serviciu ori în familie etc. Este interesant faptul că vara, când este cald şi insolaţia este puternică, suntem mult mai expuşi la atacul de panică decât în timpul sezonului rece. De asemenea, suntem mult mai susceptibili la această tulburare când nu am dormit suficient, când am exagerat cu sedentarismul, când suferim decepţii sau ne confruntăm cu pierderea locului de muncă sau a oamenilor care ne sunt apropiaţi.

Care sunt consecinţele atacului de panică?

În mod curios, deşi produce pe moment simptome fizice intense, atacul de panică afectează prea puţin sănătatea corpului. În schimb, la nivel emoţional şi mental această tulburare este adesea factorul declanşator al unor probleme destul de serioase. De ce? Pentru că senzaţia de lipsă de control din timpul atacului, pe de o parte, şi teama că el ar putea reveni, pe de altă parte, produc gânduri şi emoţii perturbatoare. Cel mai adesea, după un atac de panică apare sentimentul de ruşine, de teamă de a nu fi exclus de cei apropiaţi şi de societate, obsesia de a evita orice loc sau situaţie care ar putea aduce un nou atac. Persoana în cauză devine foarte nesigură pe ea, îi vine greu să mai meargă la serviciu sau la şcoală, nu se poate odihni şi relaxa, îi este dificil să se concentreze… Practic, apare o formă de invaliditate socială, cel puţin la fel de greu de suportat ca invaliditatea fizică, şi care, dacă nu este tratată, poate conduce la anxietate şi depresie cronică, suicid etc. Tocmai de aceea, găsirea unor soluţii eficiente şi, pe cât posibil, naturale, la această afecţiune, este imperioasă.

Respiraţia completă

Am pus prima pe listă această metodă de control a anxietăţii şi a atacurilor de panică, dintr-un motiv simplu: acţionează cel mai rapid. Emoţiile şi respiraţia sunt într-o legătură extrem de strânsă, controlul uneia aducând după sine şi controlul celeilalte. Concret, persoanele care au exersat suficient de mult timp exerciţiile de respiraţie ajung să-şi reducă frecvenţa şi intensitatea atacurilor de panică, pentru ca, în final, să le poată evita. Vestea neplăcută este că pentru a ajunge la asemenea performanţe, nu sunt suficiente câteva zile sau săptămâni de practică. Vestea bună este că tehnica, numită respiraţia completă, este foarte simplă. Iat-o descrisă pe scurt: ne aşezăm ţinând spatele drept şi ne poziţionăm o mână pe abdomen şi una pe torace. Expirăm adânc şi ne ţinem respiraţia vreme de două secunde, după care inspirăm pe nas gradat, calm, dilatând la maximum nările, aşa încât aerul să pătrundă fără zgomot. Întâi umplem cu aer zona inferioară a plămânilor, ceea ce va dilata abdomenul împingându-ne palma plasată pe el, apoi vom umple zona mediană a plămânilor, ceea ce va provoca dilatarea la maxim a toracelui, şi abia în final vom umple cu aer zona lor superioară, ceea ce va determina înălţarea claviculelor. Ne ţinem respiraţia vreme de alte două secunde, după care expirăm lent aerul pe gură. Se fac în total minimum 50 de astfel de respiraţii complete pe zi, în cure care durează două luni. Când simţim iminenţa unui atac de panică, evităm ferm să ne mai gândim la orice altceva şi ne concentrăm atenţia exclusiv asupra respiraţiei complete. Rezultatul este… salvator.

Passiflora + Magneziu

Passiflora

Această combinaţie, dintre o plantă sedativă şi un mineral cu efect tonic nervos, este printre cele mai rapide şi eficiente remedii contra atacurilor de panică. Dar în ciuda rezultatelor rapide, tratamentul nu se ia doar la nevoie, ci în cure de minimum 8 săptămâni, timp în care vom administra această combinaţie zilnic. Pentru a avea eficienţă, Passiflora (Passiflora incarnata) va fi administrată sub formă de extract uscat – se iau 400-800 miligrame pe zi. Magneziul va fi luat din surse naturale, cel mai eficient fiind aşa-numitul magneziu marin japonez, din care se administrează minimum 400 de miligrame pe zi. Combinaţia de extract de passiflora cu magneziu se găseşte sub formă de capsule în magazinele noastre. Cura cu acest remediu are trei efecte importante:

1. Calmează psihicul şi reduce excitabilitatea nervoasă. 2. Conferă o stare de optimism

3. Îmbunătăţeşte capacitatea de control a gândurilor şi emoţiilor.

Detoxifierea fizică

De foarte multe ori, atacurile de panică sunt declanşate şi întreţinute de intoxicaţia cu diferite substanţe, sintetice sau naturale, existente în alimente, băuturi sau în unele medicamente. Toate acestea cresc starea de excitare nervoasă, măresc labilitatea psiho-emoţională şi favorizează declanşarea tulburărilor de tip anxios. Aşadar, eliminaţi cu promptitudine următoarele:

* Îndulcitorii sintetici sau semisintetici – cel mai periculos este aspartamul, dar şi zahărul alb sau ciclamatul de sodiu, care afectează sistemul nervos.

* Energizantele şi băuturile de tip “cola” – conţin substanţe foarte dăunătoare sistemului nervos, fie că se numesc taurină, cofeină sau teină.

* Alcoolul – are un efect dezastruos atunci când este asociat cu anxietatea, calmând pe moment angoasele, dar favorizând apariţia unor tulburări psihice mult mai grave.

* Medicamentele de sinteză – mai ales cele recomandate contra astmului, colesterolului, tulburărilor cardiace şi tusei – pot declanşa atacuri de panică. Pe de altă parte, întreruperea bruscă a antidepresivelor şi anxioliticelor poate declanşa aceste atacuri. Citiţi cu atenţie prospectul tuturor medicamentelor pe care le luaţi şi cereţi înlocuirea lor dacă au ca efecte adverse simptomele dvs.

Detoxifierea emoţională

Implică, în primul rând, să vă faceţi ordine în viaţa de zi cu zi. Trebuie să renunţaţi la tot ceea ce poate accentua labilitatea psihică şi predispoziţia spre atacul de panică. Iată activităţile şi atitudinile cele mai dăunătoare din acest punct de vedere:

* Uitatul la televizor, peste 30 de minute pe zi, scade capacitatea de control a emoţiilor, încarcă subconştientul cu sugestiii negative (cum ar fi cele din jurnalele de ştiri, din filmele cu violenţă etc.), creşte nervozitatea.

* Statul la calculator – mai ales pe reţelele de socializare şi la jocurile electronice – predispune la depresie şi anxietate, scade controlul asupra emoţiilor, creşte frica şi nesiguranţa faţă de lumea exterioară, creează premizele atacurilor de panică.

* Discuţiile în contradictoriu – macină cele mai preţioase resurse de re-echilibrare interioară. Puneţi-le capăt! Nu neapărat brutal, dar foarte ferm. Imediat ce încheiaţi încă din faşă o asemenea discuţie veţi fi răsplătiţi cu o senzaţie de calm, de linişte.

* Sedentarismul – înainte de a fi o stare de inactivitate a corpului, este o stare de spirit. Evitaţi-o! Găsiţi-vă în permanenţă preocupări constructive cât mai variate, fie că e vorba de făcut curăţenie, de prepararea unui fel de mâncare nou, de explorarea unui colţ de natură sau de ajutorarea unui prieten, a unei rude etc.

Efortul fizic

Se recomandă plimbarea în pas alert, alergările uşoare în aer liber, vreme de 15-20 de minute, exerciţiile de gimnastică simple (genuflexiuni, fandări etc.), făcute cu fereastra deschisă, pentru a intra aerul, mersul pe bicicletă, jocuri în echipă, într-o atmosferă relaxată (volei, fotbal etc.). Este greu de imaginat, pentru cei care nu au experimentat direct acest lucru, efectul liniştitor al exerciţiului fizic, făcut de măcar 2-3 ori pe săptămână. Studiile arată că, în timpul efortului fizic şi mai ales la câteva ore după, scoarţa cerebrală eliberează în organism substanţe numite neuro-transmiţători, care induc stări de calm, de linişte interioară, de relaxare, de mulţumire şi chiar de uşoară euforie.

Cura de teren

Este o terapie care se poate face în orice anotimp şi care, deşi necesită ceva timp, are rezultate garantate. Ce presupune ea? Să ne reîntoarcem, fie şi doar pentru câteva ore, la mediul natural de viaţă care – vom vedea – are resurse nebănuite de reechilibrare psihică. Concret, vom urmări ca, de două-trei ori pe săptămână, să ieşim în natură, plimbându-ne şi făcând uşoare exerciţii fizice, pentru a ne detensiona. Liniştea pădurilor, a parcurilor, a traseelor montane sau a văilor râurilor reduce gradat freamătul interior, temerile şi stările contradictorii, fiind un adevărat elixir contra anxietăţii. Pentru aceasta, avem nevoie de o plimbare de măcar două ore, care să ne ajute să ieşim din ritmul mental şi emoţional obişnuit, pliindu-ne psihic pe liniştea şi pacea mediului înconjurător. La început, este foarte posibil ca aparenta inactivitate să ne creeze un oarecare sentiment de disconfort, din cauză că ne e teamă să rămânem singuri cu propriile gânduri, dar o dată trecută această fază, lucrurile vor evolua, spontan, spre bine. Natura este cel mai profund calmant al neliniştilor, al fricilor subconştiente, având darul de a ne contamina cu liniştea, ordinea şi armonia sa.

Sursa: Formula As

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ