„Aşa mi-e firea”

0
47

Există o povestioară interesantă despre un scorpion care, fiind un foarte prost înotător, a cerut unei broaşte ţestoase să-l treacă râul în spinare. „Ai înnebunit?” a zis ţestoasa. „În vreme ce eu voi înota, tu o să mă înţepi şi am să mă înec”.

„Dragă ţestoasă”, a râs scorpionul, „dacă te-aş înţepa şi tu te îneci, mă scufund şi eu împreună cu tine. Nu ar fi logic să fac aşa ceva”.

„Ai dreptate”, a strigat ţestoasa. „Urcă-te!”

Scorpionul s-a urcat la bord. Pe la mijlocul râului a înţepat-o puternic pe ţestoasă. Pe când amândoi se duceau la fund, ţestoasa a spus: „Te superi dacă te întreb ceva? Ai zis că nu e logic să mă înţepi. De ce ai făcut-o?”

„Ei, nu are nimic de-a face cu logica”, a răspuns trist scorpionul aproape înecat. „Aşa mi-e firea”.

Iată unde este nevoie de schimbare: în caracterul omului, în firea lui. Psihiatria nu a reuşit niciodată să aducă această schimbare, la fel cum nu a reuşit nici psihologia, sociologia, educaţia, guvernul, socialismul sau orice altceva.

Numai Hristos poate produce o astfel de schimbare radicală, încât omul să devină „făptură nouă”.

Vitamine duhovnicești pentru întărirea sufletului. Zi de zi cu Hristos de-a lungul anului bisericesc, Anthony M. Coniaris