Din istoria vizuală a artei – Arta etruscă, cea mai veche artă a Italiei

1
651

arta etrusca

Civilizaţia etruscă poate fi înţeleasă prin prisma documentelor arheologice şi artistice care ne-au parvenit, dar şi a judecăţilor grecilor si romanilor. Apare în Italia la începutul secolului al VIII-lea Î.Hr.

Potrivit “Istoriei vizuale a artei” (Larousse), coordonată de Claude Frontisi, cercetările istorice permit fixarea apogeului său în secolele al VII-lea şi al VI-lea, perioadă în care Roma se află sub dominaţia regilor etrusci, aşa cum o atestă, de exemplu, resturile de ceramică neagră etruscă (buechen) găsite în Forum. Din secolul al V-lea până în secolul al lIl-lea, cetăţite-stat etrusce sunt, treptat, cucerite de Roma. Cine sunt etruscii şi de unde vin ei?, se întrebau, la vremea lor, autorii greci şi romani.

Sunt ei autohtoni proveniţi din cultura Villanova sau emigranţi, poate, din ţinuturi îndepărtate cum ar fi Lydia, din Asia Mică? Limba lor, scrisă cu caractere lizibile provenite din alfabetul grec nu se aseamănă cu nici o alta şi a rămas timp îndelungat o enigmă cu atât mai mult cu cât majoritatea inscripţiilor care ne-au parvenit sunt epitafuri şi din această cauză sunt puţin variate din punct de vedere lingvistic. Istoricii greci şi romani adoptă o atitudine ambiguă faţă de etrusci.

figsocieta1

(SARCOFAGUL UNUI CUPLU, CCA 520 Î.HR. NECROPOLA DE LA BANDITACCIA LUT ARS POLICROM, IIIX 190 X 69 CM, MUZEUL LUVRU, PARIS)

Acest cuplu, întins pe un pat, adoptă atitudinea participanţilor aşezaţi la banchete pe un kliné: cu picioarele lungite, torsul ridicat, în maniera adoptată de greci la simpozion. Aici însă cei doi parteneri sunt egali, bărbatul îmbrăţişând femeia, contrar modelului grec. Conform convenţiilor egiptene, reluate de arta greacă arhaică, femeia are pielea albă, iar bărbatul, ocru spre brun-roşcat.

Influenţa ioniană

Aceasta se recunoaşte în acele chipuri cu surâsul abia schiţat şi în pieptănăturile cu codiţe lungi. Totodată, boneta femeii, denumită tutulus, şi încălţămintea sa cu vârful curbat sunt specifice vestimentaţiei etrusce. Fineţea transpunerii detaliilor, expresia chipurilor şi compunerea volumelor s-ar crede că sunt o caracteristică a stilului din Cerveteri, prin analogie cu un alt sarcofag, de aceeaşi provenienţă, conservat la Roma, în Vila Glulia. Femeia trebuia să ţină în mâini un flacon de parfum şi un fruct. Bărbatul întindea o mână pentru a primi ofrandele.

Etruscii sunt, pentru greci, marinari-negustori care le fac concurenţă în Mediterana. Grecii fac totuşi comerţ cu ei, fapt dovedit de numeroasele vase atice găsite în necropolele etrusce. Romanii neagă faptul că Roma a fost etruscă, recunoscând, în acelaşi timp, că cei trei regi etrusci pe care i-au avut le-au transmis însemnele puterii, anumite aspecte ale religiei (cum ar fi haruspicina, care permite interpretarea voinţei divine prin examinarea măruntaielor animalelor sacrificate) şi ale artei lor.

Ei explică înfrângerea şi romanizarea etruscilor prin „decadenţa” acestora, a cărei dovadă o văd în lipsa indiscutabilă de voinţă şi în luxul vestimentar ce apare în reprezentările lor.

arta etrusca3

0 artă influenţată sau una originală?

Arta etruscă este de regulă evaluată prin raportarea la arta greacă. Deoarece secolul al VII-lea î.Hr. corespunde perioadei orientalizante din arta greacă, există adesea tendinţa de a raporta influenţele orientale prezente în arta etruscă la surse greceşti. Dar la stilizarea figurilor umane şi animaliere, la repartizarea decoraţiei pe registre, caracteristici ale artei greceşti, se adaugă la etrusci împrumuturile directe de la civilizaţii orientale, sesizabile prin intermediul obiectelor legate de organizarea socială, cum ar fi tronul, de exemplu.

Influenţa artei arhaice în cetăţile etrusce coincide cu sosirea în Italia a populaţiilor ionice, alungate din Asia Mică de perşi. Această înrâurire este evidentă în statuara din lut ars, în decoraţia cu fresce a locuinţelor private sau a mormintelor. În ceea ce priveşte arta bronzului, etruscii au avut o contribuţie importantă la desăvârşirea ei. Arta rezultată este originală prin adaptarea la nevoile specifice ale societăţii şi ale religiei. Astfel, civilizaţia etruscă s-a întemeiat, se pare, pe o reţea de cetăţi concurente Intre ele; o imagine a urbanizării extrem de perfecţionate a acestor centre se găseşte în dezvoltarea mor importante necropole.

Semnul ierarhizării sociale

arta etrusca2

(TRON DIN BRONZ SECOLUL AL VII-LEA Î.HR., VEDERE GENERALĂ ŞI DETALIU, ÎNĂLŢIME 93 CM MUZEUL LUVRU, PARIS)

Etruscii ating perfecţiunea în dezvoltarea tehnicilor bronzului laminat şi a fontei. Mai multe tronuri din lemn sau din bronz, datând din secolul al Vll-lea, au fost găsite în necropole. Aceste piese sunt prin excelenţă semnul organizării sociale a familiilor grupate în jurul unui şef sau al unui rege.

Solium-ul, un tron cu spătar cilindric evazat, probează o influenţă orientală. Spătarul prezintă, în imaginea de sus, o succesiune de registre în care apar elemente reduse la trăsăturile esenţiale: roţi, animale şi figuri umane puternic stilizate.

0 interpretate problematică

arta etrusca4

(PLACA CAMPANA AL TREILEA SFERT AL SECOLULUI AL VI-LEA Î.HR., NECROPOLA DE LA BANDITACCIA (CERVETERI), LUT ARS POLICROM, 123 X 58 CM, MUZEUL LUVRU, PARIS)

La Luvru există şase plăci decorative refolosite într-un mormânt din Cerveteri. Ele fac dovada artei frescei etrusce, arătând în acelaşi timp ce anume  datorează aceasta stilurilor greceşti din lonia. Siluetele conturate cu o linie neagră se detaşează pe fondul alb.

În această imagine, doi bărbaţi văzuţi din profil, îmbrăcaţi cu tunici, sunt reprezentaţi în mişcare: primul, cu barbă, ţine un arc; al doilea fără barbă, înaripat, poartă pe braţe o femeie. Veşmântul care o înfăşoară îi ascunde acesteia braţele şi îi conferă o atitudine hieratică. După anumite interpretări, figura feminină ar reprezenta o defunctă transportată în lumea morţilor de un spirit.

Angelina Petra

Baner asculta RJS

1 COMENTARIU

  1. „Apare în Italia la începutul secolului al VIII-lea Î.Hr…..”
    Nu era nici o italie pe-atunci…
    Etruscii veneau din Carpati – asa ca s-o lasam balta cu fanteziile…

LĂSAȚI UN MESAJ