Angina pectorală

0
128

718085_heart_artOrice persoană care prezintă simptome de angină pectorală şi care consultă un doctor se aşteaptă să i se prescrie nitroglicerină (de asemenea cunoscută şi ca gliceril trinitrat). Deşi pot produce o explozie, tabletele de nitroglicerină ajută pacientul să depăşească debutul crizei, ameliorează durerea de piept şi starea de tensiune prin creşterea aportului de sânge şi de oxigen la inimă. Aşa că nu plecaţi niciodată de acasă fără ele. Pe lângă medicaţie, există însă o multitudine de căi pentru a ne obişnui cu crizele de angină, pentru a le reduce frecvenţa sau chiar pentru a preveni producerea lor.

 Ce este în neregulă

Această durere în piept sfâşietoare vă spune -zgomotos – că inima dumneavoastră nu primeşte suficient sânge încărcat cu oxigen. Cea mai frecventă cauză este depunerea de substanţe grase, depunere numită placă de aterom, pe pereţii arterelor, ceea ce determină blocarea vaselor de sânge care irigă inima. Durerea anginoasă începe frecvent în spatele sternului şi iradiază spre umăr, braţ şi mandibulă. Poate fi însoţită de dificultăţi de respiraţie, greţuri, ameţeli, bătăi de inimă neregulate şi anxietate.

Măsuri imediate

Dacă sunteţi în picioare, în timpul unei plimbări sau al unor exerciţii fizice atunci când se declanşează criza, aşezaţi-vă şi odihniţi-vă timp de câteva minute.

În cazul în care sunteţi întins în pat sau vă odihniţi când apare senzaţia de presiune, schimbaţi-vă poziţia ridicându-vă în şezut sau în picioare. Acest lucru eliberează de presiune nervii cardiaci care semnalizează durerea. Angina care apare în repaus este un semn că dumneavoastră prezentaţi riscul de a face un infarct miocardic; de aceea, contactaţi imediat medicul.

-Dacă criza apare atunci când sunteţi stresat emoţional sau anxios, încercaţi să vă calmaţi singur. Ca şi stresul fizic, cel psihic poate creşte necesarul de oxigen al inimii. Faceţi o favoare inimii dumneavoastră învăţând să practicaţi meditaţie sau orice altă tehnică de eliminare a stresului pe care să o puteţi exersa cu regularitate.

 Ajutaţi-vă inima cu alimente şi suplimente

–          Acizii graşi omega-3 vă protejează inima şi vasele de sânge. Aceştia se găsesc în capsulele de ulei de peşte, cu toate că dacă mâncaţi peşte gras – de exemplu macrou, somn sau sardină – de două ori pe săptămână, nu aveţi nevoie de aceste capsule. Verificaţi împreună cu medicul dumneavoastră ca suplimentele de ulei de peşte să nu interacţioneze cu celelalte medicamente pe care le luaţi. Căutaţi suplimente care furnizează 1 000 mg de AEP/ADH (acid eicosapentaenoic/acid docosaheaenoic) pe zi. Ceasta înseamnă că trebuie să luaţi o capsulă pe care scrie 300 mg ulei de peşte sau mai mult.

–          Multe studii au arătat că un căţel de usturoi pe zi  poate reduce colesterolemia. S-a dovedit de asemenea că usturoiul scade tendinţa de  coagulare a sângelui – un alt beneficiu pentru inimă. Mâncaţi-1 crud pentru un efect maxim, de exemplu tocat şi adăugat în dressin-gul pentru salată. Dacă nu-i suportaţi mirosul, puteţi folosi capsulele cu usturoi care oferă aceleaşi beneficii. Alegeţi capsulele care furnizează  4 000 mcg alicină şi luaţi 400-600 mg/zi.

Acidul folic şi vitamina B12 sunt vitaminele care scad nivelul homocisteinei, o substanţă din sânge care creşte riscul producem unui infarct de miocard. Cea mai bună sursă de aceste vitamine este reprezentată de alimente, unele studii punând în discuţie beneficiile suplimentelor. Consumaţi carne, peşte sau ouă pentru vitamina B12 şi legume cu frunze şi citrice pentru acidul folic. Alte cercetări au arătat că vă puteţi reduce riscul de infarct miocardic luând în fiecare zi 400 mg acid folic şi 0,5 mg vitamina B12.

Puterea profilaxiei

Faceţi un program de exerciţii, sub supravegherea medicului dumneavoastră; exerciţiile fizice regulate va pot feri de durerea anginoasă.

-Dacă sunteţi fumător, renunţaţi imediat. Nicotină din ţigări produce constricţia arterelor, declanşând criza anginoasă sau agravând-o. De asemenea, feriţi-vă de locurile în care se fumează.

-Nu mai consumaţi cafea. În mai multe studii recente s-a demonstrat legătura dintre consumul de cafea şi nivelul crescut de homocisteină, care creşte riscul declanşării crizelor anginoase.

-După ce aţi consumat o masă copioasă, odihniţi-vă sau faceţi activităţi mai uşoare. Atunci când aţi mâncat copios, organismul direcţionează sânge în plus către tractul digestiv pentru a ajuta digestia; din acest motiv, inima primeşte puţin oxigen, fiind mai vulnerabilă la o criză.

-încercaţi să vă menţineţi o greutate sănătoasă. Consumaţi cinci porţii de fructe şi legume pe zi şi suficiente cereale integrale şi alimente cu amidon, cum ar fi cartofii, pastele şi orezul. Eliminaţi alimentele bogate în grăsimi, în special prăjelile, biscuiţii şi ciocolata; optaţi pentru lapte degresat sau parţial degresat. Mâncaţi carne slabă şi peşte de cel puţin de două ori pe săptămână. Limitaţi la minimum grăsimile de gătit şi variaţi-le – ulei de măsline pentru salate şi grăsimi de gătit polinesaturate, de exemplu. De asemenea, poate fi de folos şi 0 cantitate moderată de vin roşu.

Ar trebui să-mi sun medicul?

Multe persoane care prezintă pentru prima dată o criză anginoasă cred că au suferit un infarct miocardic. Deşi angina pectorală nu blochează complet fluxul de sânge către inimă, aşa cum se întâmplă în cazul infarctului de miocard, aceasta nu trebuie ignorată. Dacă bănuiţi că suferiţi de angină pectorală, consultaţi cât mai curând posibil un doctor. În cazul în care aveţi o durere în piept care durează mai mult de 15 minute sau este însoţită de dispnee (scurtarea respiraţiei) şi greţuri, sunaţi imediat la 112. în timp ce aşteptaţi ambulanţa, luaţi imediat 300 mg de aspirină solubilă (de obicei, o tabletă, dar verificaţi ambalajul).

1001 de remedii casnice, Reader’ s Digest

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

LĂSAȚI UN MESAJ