Ajută-te singur: Să profităm de toate prilejurile spre a ne instrui… Walter Scott. Priestley

0
72

walterscott_2982937k-large

Pentru a păstra autenticitatea mesajului, a fost păstrat limbajul din perioada interbelică, atunci când cartea a fost tradusă și publicată la noi.

Pentru acel care vrea să se desăvârşească, îndeletnicirile cele mai obişnuite dau prilej și îndemnuri, dar trebue să ştim să ne folosim de ele. Profesorul Lee, de pildă, se simţi atras spre studiul limbii ebraice, văzând într-o sinagogă, unde fusese chemat să repare nişte bănci, o biblie tipărită în ebraică. Fu cuprins de o mare dorinţă să citească această carte în original – şi cumpărând o gramatică de ocazie, se puse pe lucru şi reuşi să înveţe singur această limbă.

Într-o zi, Edmond Stone întrebă pe ducele d’Argyle cum de-a izbutit el, grădinar, să citească Principia lui Newton în latineşte, – iar el i-a spuns: „Nu-i nevoie să ştii decât cele douăzeci şi patru litere ale alfabetului, şi de a vrea, ca să înveţi restul.” În adevăr, dacă eşti atent şi stăruitor, şi ştii să foloseşti prilejul, poţi să ajungi la orice.

Walter Scott găsea pretutindeni prilejuri să se instruiască, şi profita chiar de accidente. Aşa, de pildă, datorită slujbei sale de grefier, pătrunse în Highlands şi făcu cu eroii de la 1745 care supravieţuiau, legături care-i slujiră de minune la atâtea din lucrările sale. Iar, mai târziu, fiind ofiţer de cavalerie la Edimburg şi constrâns să stea în pat din cauza unei lovituri de copită primită în picior, se apucă şi compuse cel dintâi cânt din Poema celui din urmă menestrel, cea dintâi din marile lui lucrări originale.

Vecinătatea unei berării fu împrejurarea cu totul întâmplătoare care împinse pe savantul Priestley să se ocupe cu studiul gazului. Observator atent, el băgă de seamă, vizitând berăria, fenomenele particulare care, în gazul plutitor de la suprafaţa lichidelor în fermentare, întovărăşesc stingerea unei făclii aprinse. Avea atunci patruzeci de ani şi habar n-avea de chimie. Îşi procură cărţi, care, totuşi nu-l învăţară nimic, deoarece asupra acestui punct ştiinţa trebuia creiată. Începu, aşadar, să experimenteze, şi-şi făcu, pentru aceasta un aparat destul de prost. Rezultatele ciudate la care îl duseră cele dintâi experienţe, îl îmboldiră să facă altele, care în mâna lui, dădură naştere unei ştiinţe noi, chimia pneumatică.

Cam în aceeaşi vreme, Scheele, care, în fundul unui sat depărtat din Suedia, lucra în aceeaşi direcţie, descoperi câteva gazuri noi, fără să aibă alt aparat decât câteva fiole de farmacie şi tot atâtea beşici de porc.

„Ajută-te singur!” (Self-Help) sau “Caracter, puritate și stăruință”, de Samuel Smiles. În românește de AL. LASCAROV-MOLDOVANU. Editura CUGETAREA, București. Ediția a- III-a