Ajută-te singur: Maşina cu aburi

0
84

motor-abur-james-watt
Pentru a păstra autenticitatea mesajului, a fost păstrat limbajul din perioada interbelică, atunci când cartea a fost tradusă și publicată la noi.

Cu toate că invenţiunea maşinii cu vapori – regina maşinilor – aparţine – vorbind comparativ – epocii noastre, totuşi ideea însăşi a luat naştere într-o vreme cu mult mai depărtată. Ca şi alte multe descoperiri, această invenţiune s-a înfăptuit treptat, un inventator transmiţând roadele muncii sale, inutile, în aparenţă, pentru timpul care trăia, urmaşilor săi cari o reiau pentru a face un pas mai departe, – santinelele marei idei răspunzându-şi astfel una alteia, pe deasupra capului mai multor generaţiuni.

Heron din Alexandria pare a fi înţeles puterea aburilor. Aceasta reiese, cel puţin, din ciudatul său „Tratat de pneumatică”, a cărui publicare, după descoperirea tiparului, avu de rezultat imediat, de îndrepta din nou băgarea de seamă a savanţilor asupra acestui subiect. Ardoarea cercetărilor se aprinse mai întâi în Italia, unde, într-un secol, apăru opt traduceri şi ediţii diferite ale cărţii lui Heron.

Printre cei dintâi cercetători se distinseră Giambattista della Porta, Branca şi Salomon de Caus. De Caus era născut în Normandia, dar studiase profesiunea de arhitect-inginer în Italia, unde, desigur, minunile aburului, aşa cum sunt descrise în cartea ui Heron, îi fură revelate.

Puţin timp după reîntoarcerea sa în Franţa, trecu în Anglia, unde fu întrebuinţat de prinţul de Galles la desemnarea grotelor, a fântânilor şi altor împodobiri hidraulice, hărăzite înfrumuseţării grădinilor din palatul Richemond. Între altele, el dădu lecţii de desen principesei Elisabeta, şi când ea se căsători cu Electorul Palatin, îl întovărăşi în Germania, unde fu numit custode al palatului şi grădinilor din Heidelberg.

Acolo îşi scrise lucrarea intitulată Raţiunile puterilor mişcătoare, – lucrare care fu publicată la Frankfurt în 1615. Sistemul propus de el pentru a ridica apa cu ajutorul focului, reproducea în parte ideile lui Heron – diferea întru atâta că el înlocuia, ca mijloc de a se servi de abur, reacţiunea asupra unui tub prin presiunea asupra unui lichid.

Ideia lui Heron, Branca, Salomon de Caus nu se prăpădi, – ea trecu în alte spirite – şi rodi. Un alt strălucit prizonier, marchizul de Worcester, fiind trimes la închisoarea Londrei, bănuit de trădare, îşi îndreptă gândurile către puterea aburului, pe care o studie timp îndelungat, cu mare răbdare, şi când fu liberat, inventă şi construi o maşină de vapori, cu presiune înaltă, care fu întrebuinţată câtva timp la scoaterea apei din Tamisa. Unele defecte ale ei făcură să fie părăsită, – dar treizeci de ani mai târziu, subiectul fu reluat de Thomas Savery, care descoperi cea dintâi maşină cu condensaţie, maşină al cărei model fu expus în faţa Societăţii regale din Londra, în anul 1698.

Pompa cu foc, cum i se zicea atunci acestei maşini, fu de atunci încolo, câţiva ani, un subiect de discuţiune la Societatea regală, şi un strălucit exilat protestant francez, doctorul Denis Papin, curator al Societăţii, dovedi puterea aburului cu ajutorul unor numeroase scrieri şi nu mai puţin numeroase experienţe.

„Ajută-te singur!” (Self-Help) sau „Caracter, puritate și stăruință”, de Samuel Smiles. În românește de AL. LASCAROV-MOLDOVANU. Editura CUGETAREA, București. Ediția a- III-a

Banner 2 la suta