Ai obiecţii?

0
33

Prietene cititor, oare ai îndoieli? Dacă te apropii de această cunoaştere, atunci vei înţelege că acest cuvânt al lui Dumnezeu, care este scris în cartea nemuritoare (Sfân­ta Scriptură) este înţelepciunea supremă, este singura cunoaştere, pe care dacă o ignorăm, ne adâncim pe noi înşine în întuneric şi trăim la întâmplare, ciliar dacă de­ţinem multe alte lucruri şi avem titluri nobiliare şi diplome.

În timp ce secolele trec, formele de civilizaţie se schimbă, cunoştinţele omeneşti evoluează, viata se schimbă zi de zi, totuşi cuvântul lui Dumnezeu nu îşi pierde niciodată actualitatea, valoarea, vitalitatea sau măreţia unică. El este ieri şi astăzi acelaşi, neschimbător, inega­labil, incomparabil. Rămâne întotdeauna înţelepciunea supremă, adevărul unic, harta unică a vieţuirii pămân­teşti, busola infailibilă a vieţii omeneşti, lumina neînse­rată. Şi aceasta pentru că nu este o născocire a minţii omeneşti. Nu este o învăţătură omenească, cu imperfec­ţiuni si slăbiciuni. Nici nu este un sistem filosofic cu noţiuni abstracte. Este filosofía cea mai înaltă pe care a cunoscut-o vreodată omenirea. Este cuvântul lui Dumne­zeu. Este expresia voinţei lui Dumnezeu pentru mân­tuirea omului. De aceea el este mai presus de stricăciune şi de trecerea timpului.

Goethe scria despre cuvântul lui Dumnezeu: „Mă închin înaintea lui, ca înaintea Revelaţiei dumnezeieşti a principiului suprem al moralităţii. Creşterea duhovni­cească poate continua la nesfârşit. Ştiinţele naturale pot continuu să se extindă în amplitudine şi să se dezvolte în profunzime. Sufletul omenesc poate să îşi extindă ori­zonturile tot mai mult, precum doreşte. însă niciodată nu va putea să depăşească măreţia caracterului moral al creştinismului, aşa cum se vede acesta clar şi cum stră­luceşte în Evanghelii”.

Kallinikos Karousos, fostul mitropolit al Pireului, Adevăruri mari, în cuvinte simple: Ghid de viață duhovnicească, Editura Egumenița, 2017