“45-55 de ani – perioada în care oamenii sunt cel mai puţin fericiţi”

0
221

fericire3Cu toţii ne întrebăm adesea ce este fericirea, când şi cum “intrăm în posesia ei”, şi mai ales care este reţeta “perfectă” unei stări de spirit foarte bune. Ei bine, oamenii de ştiinţă anglo-saxoni s-au focalizat pe evoluţia stării de bine pe parcursul a mai multe grupe de vârstă, ne informează madame.lefigaro.fr.

Un studiu amplu realizat de cercetătorii anglo-saxoni arată că starea de bine a oamenilor are forma unei curbe în “u”, cu o scădere a tonusului după 30 de ani.

Acelaşi studiu publicat în revista medicală britanică The Lancet lansează ipoteza conform căreia oamenii nu se simt cel mai fericiți la 20 de ani — când nimic nu li se pare imposibil — sau la 30 — cu împlinirea profesională și familială caracteristice acestei vârste — și nici după 40 de ani — după ce copiii pleacă de acasă și părinții sunt mai liberi, ci la 60, iar perioada când nefericirea este cea mai mare se întinde de la 45 la 55 de ani.

În definirea “fericirii”, specialiştii au lansat trei variante: una constă în a te simți fericit și a te bucura de plăceri ca un adevărat hedonist., cealaltă ține mai mult de sentimentul datoriei împlinite, iar ultima face referire la eudemonism (doctrină morală care consideră că scopul conduitei umane este fericirea), fiind resimțită după găsirea unui sens al vieţii.

În urma unui sondaj de amploare elaborat în peste 60 de ţări de către cei de la de The Gallup World Poll, cercetătorii au constatat că nivelul fericirii urmează o curbă. Oamenii sunt tot mai puțin fericiți între 25 și 40 de ani, apoi nivelul fericirii continuă să scadă, schimbând ulterior sensul pentru a atinge culmea în jurul vârstei de 60 de ani. Rezultatul confirmă faimoasa curbă în formă de ‘u’ — teorie lansată de economiștii David G. Blanchflower și Andrew J. Oswald într-un studiu din 2013, care îi privea îndeosebi pe europeni.

O explicaţie de natură ştiinţifică nu a fost găsită pentru acest fapt, dar se presupune că în jurul vârstei de 40 de ani presiunile vieții sunt cele mai intense: copii adolescenți sau care se lansează cu greu în viața activă, credite de rambursat și părinți care îmbătrânesc și au nevoie de îngrijiri; mai mult, la locul de muncă se desfășoară o bătălie grea pentru promovare sau pentru simpla rămânere în firmă.

Grupa de vârstă cuprinsă între 50 și 60 este cea propice înţelepciunii. Astfel, după ce oamenii și-au construit o carieră și o familie, se bucură de ele, ambițiile scad și intervine eliberarea de o anumită presiune, iar experiența de viață se acumulează și oamenii îmbătrânesc tot mai frumos, aflând că nici sexualitatea nu dispare la apariția ridurilor.

În jurul vârstei de 60 de ani se atinge apogeul stării de bine, însă acest aspect îi urmăreşte doar pe locuitorii cu venituri ridicate din țări anglo-saxone, ca Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă, fiindcă traiul este mai bun acolo unde există politici bune în privința pensionării, a sănătății și a ocupării persoanelor vârstnice.

Din păcate, în Europa de est şi fosta Uniune Sovietică, starea de bună-dispoziţie se diminuează odată cu vârsta; iar în Africa, o persoană înaintată în vârstă reprezintă un punct de referinţă pentru ceilalţi din jur, dar nivelul stării de sănătate nu variază odată cu trecerea anilor.

Persoanele intervievate asociază percepția asupra fericirii cu sănătatea fizică, considerând că episoadele depresive, bolile legate de vârstă — ca artrita, care produce mari dureri — alterează starea de bine. Să fii bătrân și fericit pare a fi cheia longevității. Ce poate aduce, însă, fericirea la bătrânețe? Diverse ocupații, hobby-uri, întâlniri, arată studiul English Longitudinal Study of Ageing, trecut în revistă de cercetători. Acesta demonstrează că aproape o treime din oamenii cel mai puțin fericiți mor înaintea celor care sunt mulțumiți, indiferent de vârstă, sex, sănătate fizică sau mentală și de factori socio-demografici. Este unul din argumentele pentru care starea de bine a persoanelor vârstnice trebuie să constituie un obiectiv politic și social al guvernelor din toate țările lumii, mai subliniază cei de la madame.lefigaro.fr.

 Alexandra G.

[twitter style=”horizontal” float=”left”] [fbshare type=”button”] [google_plusone size=”standard” annotation=”none” language=”English (UK)”]        [fblike style=”standard” showfaces=”false” width=”450″ verb=”like” font=”arial”]

Baner asculta RJS

LĂSAȚI UN MESAJ